Comportamentul sexopatic se refera la ansamblul abaterilor instinctului de reproducere, care se pot grupa ca rezultand din deformarea imaginii partenerului, din alegerea obiectului efectelor sau din modalitatile de erotizare substitutiva.
Analiza medico-legala, efectuata pe o perioada Indelungata, releva In ordinea frecventei actele de viol sI tentativa de viol, homosexualitatea sI mai rar alte perversiuni, cum ar fi incestul sau necrofilia. Cercetarile citogenetice au aratat ca ponderea factorilor psihogeni este dominanta In determinsimul comportamentului sexual aberant.
Ca forme de comportament sexual aberant, violul consumat a fost frecvent Intalnit la persoanele cu structura psihopatica, In timp ce In psihoze sau In debilitate mintala, a fost mai frecvent ca tentativa de viol. Minorii, autori ai unor acte de viol, prezentau tulburari de comportament prin carenta educativa sI, mai rar, la originea acestor tulburari stateau factorii biogeni.
Victimologic, subiectul actelor de viol erau persoane In general din mediul apropiat de existenta al agresorului sI inferioare lui ca limita de varsta, iar alte ori ca nivel mintal sI sugestibilitate crescuta. Caracterul impulsiv sI absurd al tentativelor de viol sau de perversiune pedofilica a fost prezent sI In dezechilibrele psihice majore sau In tulburari involutive, iar coexistenta intoxicatiei etilice cu fondul patologic al personalitatii s-a Intalnit aproape Intotdeauna.
Comportamentul sexual constituie o expresie dinamica, psihofiziologica pe tot parcursul existentei individului din biologia diferentierii sexuale cunoscandu-se de asemenea ca determinsimul singamic al sexului nu este o fatalitate. Omul gonocorcic ( cu sexe separate ) are un dimorfism sexual accentuat, fecunditatea directa sI interna monoovulara, monospermatica, iar determinarea sexului este cromozomiala, cromatina sexuala care poarta “pecetea sexului” fiind expresia morfologica a gradului de sexualizare.
Reglarea instinctului comportamentului sexual se face de centrii subtalamici sI scoarta cerebrala.
Centrii comportamentului sexual sunt ambisexuali, ca sI gonadele, iar centri corticali ai comportamentului sexual actioneaza asupra centrilor subcorticali, de care depinde motricitatea semnifcatiei genitale asupra centrilor neurovegetativi sau gonadotropi ce intervin In diferite etape ale dinamicii sexuale. Procesele de integrare a comportamentului sexual prin care se evidentiaza reglarea psihologica, cuprind centrii comportamentului sexual al influxiunilor aferente somatomotorii sI neurovegetative, cortexul avand sarcina de a integra acesti stimuli sI de a comanda efectuarea procselor ce necesita interventia diferitilor centri. Anomaliile instinctului sexual se pot localiza In diferite nivele de integrare neuro-endocrine cuprinzand hipersexualitati, devieri auto-, hetero- sau homosexuale.
Tulburarile comportamentului sexual recunosc, In majoritatea cazurilor, o disociatie Intre sexualitate sI erotism care nu se Imbina armonios In personalitatea respectiva, sexualitatea trecand pe primul plan, uneori pe un teren hipodiferentiat In sensul sexului propriu.
Ca etiologie, pot fi consecinta unei aberatii genitale, boli endocrine cu morfogeneza normala sI echilibre hormonale variabile, leziuni cerebrale de origine toxica sau traumatica, suferinte medulare, intoxicatii endogene, psihoze sI dizarmonii constitutionale ale personalitatii.
Comportamentul sexual aberant este ilustrat prin devieri ale actului sexual privind obiectul sI scopul realizarii ( perversiuni sexuale ) sI prin tulburari ale capacitatii de realizare ( inhibitie sexuala, impotenta, frigiditate, hipersexualitate ).
Inhibitia sexuala, sau mai rar anerotismul, se poate datora unor anomalii ale organelor genitale, boli organice sau poate fi din sursa psihogena. Frigiditatea poate fi consecinta unor cauze biogene: infectii anexiale, leziuni vulvo-vaginale, malformatii etc, sau a unor cauze psihogene. Frigiditatea se manifesta prin absenta placerii erotice sI uneori chiar prin repulsie fata de actul sexual, desi functiile ovariene sI graviditatea nu sunt afectate. In dispareunie, frigiditatea este Intretinuta de senzatia dureroasa resimtita In timpul actului sexual, ca sI In vaginism, cand durerea se Insoteste de spasme ale vaginului. Impotenta sexuala masculina se caracterizeaza prin tulburari ale apetentei sexuale, ale erectiei sI ejacularii. Ea poate fi nuantata, dup[a circumstante, prin prezenta erectiei, dar cu ejaculare rapida sau absenta ei, prin absenta apetitului sexual sau a erectiei, sau impotenta totala cu lipsa apetitului erotic sI al erectiei. Impotenta poate fi partiala sI pasagera, datorita emotivitatii, starilor de surmenaj sti depresie, sau sa constituie o deficienta durabila In bolile organice sI tulburarile genetice. Perversiunile sexuale sunt deosebit de diverse sI multiple.