Adolescenta se caracterizeaza prin accelerarea dezvoltarii proceselor psihice:

-se dezvolta gandirea abstracta;

-se imbogatesc viitoarele conduite adulte;

-creşte viteza cu care tanarul vrea sa treaca la viata de adult.

Exprimarea independentei devine naturala şi expresiva dupa ce adolescentul a trecut de perioada de rebeliune fata de regulile impuse de parinti:

-adolescentul cauta sa impresioneze adultii prin cunoştintele sale;

-işi asuma responsabilitati dificile pentru a-şi masura puterea;

-de la o forma de evaluare impulsiva se trece la forme de evaluare prin care incearca sa-şi exprime capacitatea psihica;

-apare un “gust” personal de a fi cat mai original;

-se accentueaza aspiratiile, aspectele vocationale, profesionalizarea.

In contextul acestor schimbari caracteriale apare un dinamism deosebit ce vizeaza revolutionarea vietii proprii dar şi a lumii. Adolescentul este pregatit psihologic şi se pregateşte şi moral pentru transformari majore ce vor surveni in viata lui. Totuşi, structura biologica a acestuia este inca fragila punandu-se in evidenta dificultati de adaptare, tensiunea dezvoltarii psihice, complexitatea actualei vieti şi ritmul de creştere.

Conduitele de “ruptura” fata de parinti aparute in comportamentul adolescentilor, se pot observa atat la adolescentii a caror personalitate reprezinta trasaturi normale, cat şi la cei care manifesta tulburari ale acesteia de natura mai mult sau mai putin patologica.

Variind in functie de mediul social, negativismul adolescentei işi face aparitia in jurul varstei de 14 ani, continuand in unele cazuri pana la aproximativ 18 ani.Se manifesta ca o instabilitate a personalitatii şi o identitate negativa a adolescentului cu normele şi valorile impuse.

Viitorul adult işi formeaza o conştiinta normativa şi motivationala orientata catre negarea şi respingerea modelelor culturale ale parintilor, cautand sa se afirme prin modele culturale proprii dar opozitioniste.

Adolescenta este o perioada de afirmare a capacitatilor intelectuale, creative şi nu numai, fiind caracteristica prin transformarile evolutive de natura bio-psiho-sociale, care definesc incheierea perioadei de copilarie, devenind o etapa de dezvoltare a tanarului in drumul sau spre maturitate.

Aceasta etapa de negativism, privita din perspectiva unui adult, este banala prin forma şi continut, dar poate prezenta manifestari exterioare grave, deoarece ea izbucneşte cu brutalitate.

Negativismul adolescentei a servit multa vreme ca explicatie a oscilatiei personalitatii intre normal şi patologic, dar de fapt ea se refera la trasaturi contradictorii ale etapelor de dezvoltare a personalitatii, manifestandu-se mai accentuat la unii adolescenti.

Adolescentul aflat la aceasta varsta,comporta anumite manifestari specifice:

-refuz de a se supune (nu suporta ideea de a se impune);

-cauta mijloace de a se face remarcat;

-revolta impotriva parintilor şi profesorilor;

-consum de alcool şi tutun (considera ca-i creşte prestigiul in fata grupul de prieteni);

-este interesat mai mult de aspectul exterior decat in perioada copilariei;

-işi modeleaza tonul vocii, incearca sa dea eleganta mişcarilor;

-fuga de acasa constituie forma de manifestare extrema a revoltei impotriva familiei.

Totuşi, adolescentul nu este un ignorant,ci un copil ”mai mare”, care, va descoperi prin experienta personala ca acest comportament de revolta nu ii este benefic şi ca atare va incerca din nou sa-şi modeleze caracterul atenuandu-şi gustul pentru excentricitate, personalitatea lui va deveni mai puternica şi nu va mai simti nevoia sa se afirme in fata parintilor. Adolescentul va cauta sa-şi cunoasca eu-l personal, transformat pentru a dovedi celor din jur ca a ieşit din copilarie şi se indreapta cu paşi repezi spre maturitate, işi va analiza toate sentimentele şi mişcarile.