Termenul de masochism a fost impus de opera literara a scriitorului german L. de Sacher-Masoch, studiata de Kraft-Ebing, care a dat sI denumirea acestei perversiuni sexuale ce se defineste prin sfera particulara a unui individ care-si realizeaza satisfactia erotica ca urmare a placerii de se expune subjugarii, umilirii, maltratarii de catre alt individ, aceasta umilinta constituind excitantul sexual preferential sau unic de Implinire a dorintei sI voluptatii genezice.

Durerea pe care o cauta masochistul este un fel de autopedepsire pentru faptul ca admite a avea dorinte sexuale, dar nu orice durere, ci numai cea planuita. Ei Incearca sa-si domine partenerii prin capacitatea lor de a Indura pedeapsa ca un fel de superioritate sI, In acelasi timp, sperand ca prin aceasta castiga respectul sI afectiunea partenerului.

Etiologia tulburarii nu este cunoscuta. Unele teorii considera masochismul ca rezultat al batailor la varsta pubertara, excitatia sexuala asociindu-se Intamplator cu experienta durerii sI umilirii. Teoria psihanalitica sugereaza ca masochismul este sadismul Intors catre sine, fiind astfel explicat ca sI sadismul.

Freud considrea ca oamenii resimt inconstient nevoia de autopedepsire, fenomen care se Incadreaza In dorintele masochiste sI ca nevroza In oarecare masura ar exprima nevoia inconstienta de pedeapsa. Masochismul asociaza sI releva tendinta spre autodistrugere