Ca forma efemera de interactiune, lipsita de “halo” afectiv, limitata la aspectele sexuale, Inecata In vulgaritate, centrata pe interesul material, permanent legata de riscul Imbolnavirilor, prostitutia pare a fi o degradare a eroticii. Prostitutia feminina este degradanta pentru femeie, deoarece o pune la dispozitia celui care plateste sI o reduce la rolul de a da gratificatii instinctuale. Ea este degradanta sI pentru barbat, care consimte la degradarea femeii sI care admite sa-si schematizeze relatiile feminine la o achizitie trupeasca pentru care nu are nici un merit. Totusi, In unele culturi a putut functiona o institutie analoga care s-a bucurat de un alt statut social. “Curtezanele” sau “hetairele” Isi luau sarcina de a face mai mult decat o initiere sexuala de a cultiva erotica sI sub aspectul ei spiritual.

Elementele definitorii ale prostitutiei sunt:

- parazitismul social ( lipsa intentiei de a muncii pentru asigurarea existentei );

- transforma comportamentul sexual Intr-un instrument de procurare a surselor de existenta, renuntand la un minimum de demnitate umana;

- Isi comercializeaza una dintre cele mai complexe sI intime relatii interumane.

In esenta, prostitutia desemneaza o forma de decompensare a personalitatii la nivelul ei cel mai important: constiinta moral-sociala. Sunt profund alterate unele comportamente de structuri ale personalitatii cum ar fi modificarea reprezentarii de sine printr-un proces de degradare sI autodegradare. O alta importanta modificare este de ordin axiologic sI anume conceptia despre libertate, aceasta fiind deseori confundata cu liberrtinajul. In felul acesta, libertatea nu mai constituie o necesitate obiectiva a existentei umane In contextul societatii, ci o begare a acestei obiectivitati sI adoptarea unei pozitii de subiectivism egocentric sI hedonic.

Un comportament social-moral adecvat societatii, este rezultatul gradului In care constiinta umana a fost modelata prin valorile morale, al caror mod de vehiculare sI al carui instrument de implementare este cultura sI Invatarea organizata. De remarcat este faptul ca aproximativ 90% din tinerele internate pentru prostitutie provin din medii carentiale cultural-moral, nu au nici o motivatie pentru activitatea de autoperfectionare prin cultura. De cele mai multe ori sunt anticulturale prin atitudine sI comportament. In genere, efortul de Invatare sI culturalizare prezinta pentru acestea un handicap major, care pune In miscare sistemul de aparare. acest sistem se bazeaza pe evitarea eforutului sI conservarea placerii, satisfactiei imediate sI redutabile.

Conform statiscilor efectuate, 94% dintre prostituate si-au Inceput activitatea sexuala Inainte de 18 ani. La o buna parte dintre acestea, primele relatii sexuale se plasau sub varsta de 14 ani . Exista deci o precocitate sexuala, de cele mai multe ori indusa prin conditii educativ-culturale sI conditii de acuplare.

Ca sI homosexualitatea, prostitutia este pernicioasa social prin gradul de parazitism pe care Il contine. In foarte multe cazuri ea constituie elementul de fond In jurul caruia se organizeaza alte tipuri de delicte, ca de pilda vagabondajul, furtul, Inselaciunea, toxicomania, alcoolismul, etc.