Intre 14 si 16 mai 1984, s-au desfasurat la Beijing lucrarile Reuniunii internationale pentru pregatirea celui de al VII-lea Congres ONU, ocazie cu care s-a dezbatut si definitivat proiectul ansamblului de reguli minime cu privire la administrarea justitiei pentru minori. Potrivit acestor reguli, in solutionarea cauzelor cu infractori minori trebuie sa se recurga la mijloace extrajudiciare, apelandu-se la servicii alternative pentru a evita efectele negative ale procedurii judiciare asupra minorilor. Aeste normative se extind si asupra altor categorii de fapte ale minorilor, considerate de catre adulti ca fiind delictoase, cum ar fi : absenta de la scoala, indisciplina in scoala si in familie, betia publica etc. . Ansamblul de reguli pentru minori marcheaza un pas important in procesul de reforma a dreptului penal promovat de ONU in privinta minorilor delicventi.

La cel de-al VIII-lea Congres, s-au discutat teme majore legate de pedepsele alternative, neprivative de libertate, precum si chestiuni juridice a strategiilor juridice a prevenirii delicventei juvenile si a protectiei tinerilor. Dintre cele mai importante hotarari ale congresului care reprezinta efectiv cel de-al doilea pas important pe calea reformei institutiilor penale privitoare la minori, o constituie adoptarea principiilor directoare de la Ryad, adica a principiilor ONU pentru prevenirea delicventei juvenile,  care contin numeroase recomandari privind interventia comunitara, cat si a structurilor si substructurilor guvernamentale, precum si a celor neguvernamentale sau pe planul microgrupurilor sociale si la nivel individual, in vederea luarii de masuri preventive in materie.

In principal, ONU recomanda ca programele de prevenire sa vizeze interesul tanarului pentru a se evita evolutiile comportamentale deviante, prin initierea unor programe de ocrotire impotriva oricaror abuzuri si neglijente periculoase, in perspectiva evitarii pe cat posibil a sistemului judiciar.

DELINCVENTA JUVENILA IN NORMATIVELE CONSILIULUI EUROPEI

Consiliul Europei a initiat numeroase cercetari criminologice si sociologice privind delicventa juvenila in randul tinerilor care provin din familii de emigranti sau din populatia autohtona minoritara.

Ca urmare a cresterii delicventei juvenile in tarile din Consiliul Europei, in anul 1957 Comitetul de Ministri ai Consiliului au hotarat sa initieze Comitetul European pentru Probleme Criminale ( CEPC ), care activeaza intens in vederea amplificarii cooperarii in privinta prevenirii infractiunilor si sanctionarii infractorilor. Regulile care orienteaza actualmente majoritatea statelor din Consiliul Europei au la baza principiile politicii penale: prioritatea absoluta a prevenirii, reducerea interventei justitiei penale si necesitatea participarii comunitatii la politica criminala.

Un loc important in orientarile de principiu ale Consiliului Europei il constituie ideea depenalizarii unor fapte savarsite de minori, precum si evitarea pe cat posibil a procedurii judiciare pentru sanctionarea faptelor comise de minori.

DELINCVENTA JUVENILA IN LEGISLATIA PENALA COMPARATA.

Ca deosebiri notabile ale legislatiilor nationale din punct de vedere al raspunderii penale a minorilor, putem cita:

– in Austria, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Italia, Turcia, majoritatea penala este de 18 ani;

– in Grecia, Anglia, Tara Galilor si Polonia, majoritatea penala este de 17 ani;

– in Spania, Portugalia si Scotia majoritatea penala este de 16 ani;

– in Cipru si Suedia majoritatea penala este de 15 ani;

– in Norvegia majoritatea penala este de 14 ani.